Conjugaison du verbe Caracouler

Temps disponibles

Infinitif

Infinitif Présent

caracouler

Indicatif

Présent

1s caracoule
2s caracoules
3s caracoule
1p caracoulons
2p caracoulez
3p caracoulent

Imparfait

1s caracoulais
2s caracoulais
3s caracoulait
1p caracoulions
2p caracouliez
3p caracoulaient

Futur

1s caracoulerai
2s caracouleras
3s caracoulera
1p caracoulerons
2p caracoulerez
3p caracouleront

Passé Simple

1s caracoulai
2s caracoulas
3s caracoula
1p caracoulâmes
2p caracoulâtes
3p caracoulèrent

Conditionnel

Présent

1s caracoulerais
2s caracoulerais
3s caracoulerait
1p caracoulerions
2p caracouleriez
3p caracouleraient

Subjonctif

Présent

1s caracoule
2s caracoules
3s caracoule
1p caracoulions
2p caracouliez
3p caracoulent

Imparfait

1s caracoulasse
2s caracoulasses
3s caracoulât
1p caracoulassions
2p caracoulassiez
3p caracoulassent

Imperatif

Imperatif Présent

2s caracoule
1p caracoulons
2p caracoulez

Participe

Participe Présent

caracoulant

Participe Passé

ms caracoulé
mp caracoulés
fs caracoulée
fp caracoulées
CARACOULER
zoologieNiveau 6 (Avancé)

▪ Sens : émettre caracoulement

  • « Le pigeon ramier c~. »